RSS

Hai sa dam mana cu mana

24 Jan

Un banc rautacios spune ca in iad, la cazanul destinat romanilor, nu e nici un drac de paza. Motivul este unul simplu: de cate ori cineva incearca sa iasa din cazanul cu pucioasa, ceilalti il trag inapoi.

Traim (la propriu sau la figurat) intr-o tara in care moartea caprei vecinului a devenit sport national, in care se asteapta pomana de la stat, joburi bine platite sau interventia divina, bineinteles totul in timp ce se sta comod acasa, in fata televizorului, urmarind ultimele aventuri mondene sau violurile si crimele zilei de la stirile orei 5. Cand cineva reuseste sa realizeze ceva prin munca proprie, in loc sa fie felicitat si luat de model, i se arunca noroi in fata, este injurat, facut albie de porci in ziare, la tv si pe net. In cel mai bun caz, “detractorii” sunt revoltati ca respectiva persoana nu s-a grabit sa ii ajute pe ei mai intai. Desi primul lucru pe care ei insisi l-ar face daca ar primi acel “ajutor” ar fi sa se laude “ca sa moara dusmanii de ciuda”.

J.F.K. le cerea americanilor sa nu se intrebe ce poate face tara pentru ei, ci, din contra, ce pot face ei pentru tara. E cazul sa ne intrebam si noi acelasi lucru. O vorba veche spune ca Dumnezeu iti da, dar nu iti pune si in traista. E cazul sa nu mai stam cu traista deschisa, asteptand sa cada in ea para malaiata. Poate ca locuri de munca nu se prea mai gasesc. E adevarat ca s-au inchis intreprinderile, minele, fabricile si multe alte firme. E nevoie insa sa se iasa din tiparele vechi. Nu reusesti sa gasesti un loc de munca in meseria pentru care te-ai pregatit? Reprofileaza-te. Fa altceva pana gasesti ocazia potrivita. Daca nimic altceva nu merge, atunci ramane oricand varianta agriculturii (poate fi chiar una din primele alternative, nu ultima). Oriunde mergi in afara oraselor se pot vedea loturi de pamant ramase necultivate. E foarte posibil ca in ziua de azi sa fie chiar domeniul cel mai “rentabil”. Oricat de puternica ar fi criza, mancarea va fi pusa intotdeauna prima pe lista de cheltuieli.

In primele doua luni cand am ajuns aici am facut naveta din Barcelona pana in El Prat, unde este sediul firmei la care lucrez. Si am fost foarte impresionat sa vad cum pe marginea autostrazii, pe o fasie de cativa metri latime intre gardul de protectie si canalul de scurgere, sunt amenajate mici gradini de legume. In Japonia se cara pamantul fertil cu sacii, in spinare, pentru a amenaja o mica gradina intre stanci. Iar la noi, care avem una din cele mai fertile zone din Europa, zeci, sute si mii de hectare stau ignorate si parasite.

Personal am mai mult respect pentru tiganii romani care stau nemiscati ore in sir pe Rambla, costumati in statui vii, amuzand turistii pentru cativa euro sau pentru lautarul care bate trenurile si metrourile cantand din acordeon sau vioara, decat pentru “somerul”/disponibilizatul care prefera sa stea in fata televizorului, scuipand seminte, in timp ce se plange ca statul/guvernul nu vine sa ii bata la usa sa ii ofere servici. Acelasi guvern pe care l-a ajutat sa ajunga la putere cand si-a vandut votul pe un litru de ulei, o punga de zahar sau doi mici si o farfurie de fasole cu ciolan.

Hai sa dam deci mana cu mana si sa facem cate ceva, oricat de mic, in folosul tuturor. E posibil sa ne ne servim si interesul propriu in acelasi timp – nu e necesar ca aceste doua obiective sa fie mutual exclusive.Ma gandesc aici la cazul lui Sam (cel Roman), americanul romanizat si stramutat la Cluj, al carui ghid pentru turistii ce vin in Romania se afla pe primul loc in categoria sa. Sunt sigur ca initiativa sa aduce mai mult folos imaginii tarii noastre decat campania de branding a Ministerului Turismului (cu scandalul “frunzei” luate de pe un site de sabloane). De ce? Pentru ca nu e o regurgitare de date seci si insipide, ci o colectie de experiente traite de o persoana normala.

Daca un strain, care la venirea in Romania stia un singur cuvant romanesc (“opt”) poate face, in felul sau, asemenea servicii acestei tari, noi, cei nascuti si crescuti aici, ce scuza avem sa nu facem la fel? Faptele, nu vorbele goale, fac lucrurile sa se miste pe calea cea buna. Asa cum, cu 152 de ani in urma, romanii din Moldova si Tara Romaneasca au pus deoparte orgoliile personale si au pus piatra de temelie a Romaniei de azi.

Alexandru Ioan Cuza

Ajung astfel la subiectul pe care l-am avut in minte de la inceputul acestui post – la Maria Sa Cuza, domnul Unirii, ale carui reforme au pus scos Tarile Romane din feudalism. Ne amintim de el o data pe an, pentru ca apoi sa-l lasam uitat in cartea de istorie. Ne amintim doar de ce a facut el pentru tara, de beneficiile pe care le-am obtinut de pe urma domniei lui. Uitam insa cum l-am rasplatit pentru sacrificiile pe care le-a facut. Uitam (sau nu vrem sa ne aducem aminte) ca primul domn al romanilor a fost izgonit din propria tara si silit sa-si petreaca restul vietii in exil. Sa-i cinstim, macar pentru o clipa, memoria si sacrificiile pe care le-a facut.

Initial am vrut sa inchei acest articol cu Hora Unirii, dar mi s-a parut putin cliché – sunt sigur ca ati auzit-o azi de destule ori cat sa va ajunga pana la anul. Apoi mi-am adus aminte de o poezie pe care am citit-o cu ani in urma, inchinata chiar Mariei Sale. Am avut bucuria sa gasesc pe ‘net atat versurile (care ii apartin lui Pavel Corut) cat si melodia compusa si interpretata de Daniel Avram. Sa aprindem deci, macar in inima noastra, o candela pentru Domnul Unirii.

Prefa-te inima in foc,
Aprinde candela diseara
Pribeagului fara noroc;
Stapanului furat de tara.

Si fa-te inima stejar
Sa-i dai a umbrei mangaiere
Caci s-a hranit numai din amar
Si s-a-mbatat doar din durere.

Primeste-l Doamne in Casa Ta
Pe domnul trist si-nsingurat
Pe Cuza inima de stea
Si iarta-ne ca l-am tradat.

Smulgeti coroana cea de spini
Lasati-i fruntea in lumina
Pribeagului printre straini
Stapanului lipsit de vina.

Sa-si poarte ochii catre noi
Iertarea lui de izbavire
Caci am ajuns pustii si goi
Saraci la minte si simtire.

Pe noi in Cer el ne-ar fi vrut
Caci se facuse a noastra vrere
Noi l-am tradat si l-am vandut
Orbiti de patimi si avere.

Primeste-l Doamne in Casa Ta
Pe domnul trist si-nsingurat
Pe Cuza inima de stea
Si iarta-i pe cei ce l-au tradat.

P.S. Nu reusesc sa fac embed la clipul de pe Trilulilu. Ca sa puteti asculta melodia, folositi aceasta adresa: http://www.trilulilu.ro/rotrif28/c85cb854d1ca6e.

Advertisements
 
14 Comments

Posted by on January 24, 2011 in Personal, Romania

 

Tags: , , , ,

14 responses to “Hai sa dam mana cu mana

  1. Emil

    January 24, 2011 at 10:41 pm

    “avem una din cele mai fertile zone din Europa” … asta in vise orasenilor doar, din pacate; cand iesi pe dealuri si vezi cum cresc ciulinii sau cum se ingalbeneste iarba in iulie, iti trece.

     
    • Adrian Sandu

      January 24, 2011 at 10:55 pm

      Eu sunt “orasean” prin adoptie, am crescut la tara si am fost la prasit porumbul pana am ajuns prin gimnaziu sau liceu (nu mai tin minte anul exact cand am facut ultima oara sportul asta). Bineinteles ca pamantul lasat parloaga o sa arate deplorabil. Insa, asa cum este el, e cu mult peste solurile nisipoase pe care le gasesti aici in Catalunia. Langa poarta din spatele blocului este zona agricola unde se cresc legume. Si daca se poate aici, atunci se poate si in Romania. Nu e o avere sa sapi o fantana, sa pui o pompa si sa uzi cu furtunul legumele. Parintii mei aveau facut un mic iaz in fundul gradinii, de unde seara aduceam cu galeata apa si udam rasadurile. Sau aduni bidoane de 5l, din cele ramase de la apa plata, le umpli cu apa dimineata si le lasi la soare peste zi – e perfecta de udat rasadurile seara, cand se potoleste caldura. Atat ca trebuie sa depui ceva efort … Esentialul nu e sa muncesti pe rupte, ci cu cap (Don’t work hard, work smart, cum spun vorbitorii de engleza).

       
      • Emil

        January 24, 2011 at 11:20 pm

        “Nu e o avere sa sapi o fantana, sa pui o pompa si sa uzi cu furtunul legumele.”

        … esti sigur ? ce fantana trebuie sa sapi ca sa uz cateva hectare, si ce mai creste acolo dupa ce se saratureaza solul in 10-15 ani ?

         
  2. Emil

    January 24, 2011 at 11:19 pm

    ala nisipos e bun, costa mai putin sa il lucrezi decat cernoziomul (care e un sol format doar in climat arid) 🙂

    Ai mei inca se ocupa, si nu pot vinde nimic decat porumb, si ala la pret care abia acopera cheltuielile … taica-meu deja se gandeste sa o lase mai moale, ca nu prea merita decat cu f. multa munca personala, si ar castiga mai bine daca ar face orice altceva in timpul ala. Agricultura a fost, a ramas si o sa fie pe vechi ocupatie de subzistenta in Romania, daca nu esti proprietar de sclavi 😀 sau elevi in practica agricola, si porumbul singura cultura de export: asa era la 1850, si asa e si acum … cu subventii țepene se poate face orice, e adevarat, dar nu stiu daca merita sa platesc eu ca sa poata taica-miu sa scoata rosii “mai ieftin”. Cresterea animalelor e singura care a rentat vreodată … rumanii nu erau, traditional, crescatori de cai, vite sau oi de boi ce erau, ci pentru ca turma o poti muta acolo unde a plouat, dar ardeii nu … dar si cu vitele s-a terminat cand am intrat in prima comunitate economica europeana, aia care s-a terminat la 1914, si au dat cu capul de premiile de export austriece.

     
    • Adrian Sandu

      January 24, 2011 at 11:27 pm

      Sunt constient ca agricultura se face cu destui bani. Mai ales cand e vorba de cereale si alte plante de cultura, sau de chestii exotice cum era cu fermele de prepelite, struti sau melci acum cativa ani. Ma gandeam insa la legume, cartofi, ciuperci si alte asemenea chestii comestibile. Cu un sul de folie de polietilena ai aranjat un solar bunicel – vezi ca exemplu zona Targu Frumos. Duc dorul deja la legumele de la chioscul de la coltul strazii unde am stat inainte de a veni in Spania. Aici, la supermarket, toate sunt fara gust – rozi celuloza, ca iepurii. Si catalanii nu prea consuma radacinoase, in afara de morcovi. Pastarnac gasesti rar, iar de radacina de patrunjel si de telina nici vorba. Noroc ca la Carrefour, la raftul cu importuri, gasesti cateva produse romanesti (printre care gris si malai pentru mamaliga).

       
      • Emil

        January 24, 2011 at 11:37 pm

        in .ro se facea agricultura cu evaziune fiscala masiva, cu sezonieri platiti la negru si produse vandute pe sub mana (pe sub mana fiscului) la chioscul din coltul strazii … anul trecut i-au executat pe micii producatori de cereale, anul asta ii vor executa pe aia care mai cresc legume (cerandu-le sa plateasca impozite pe salariile zilierilor), si or sa ramana doar fermele mari, care tot celuloza vor creste …

         
  3. Emil

    January 25, 2011 at 12:08 am

    “ale carui reforme au pus scos Tarile Romane din feudalism” … din pacate reformele lui au introdus feudalismul in Romania pentru prima oara: i-a improprietarit pe “tarani”, dar nu le-a dat voie sa vanda sau sa instraineze altfel pamantul primit, efectiv legandu-i de glie.

    Mavrocordat a desfiintat baza legala pentru feudalism, dar nici el nu a scos feudalismul din tara, pentru ca la 1750 deja nu mai existau “rumani”, si chiar inainte de aia “rumania” nu era legare de pamant, ci de o persoana careia rumanii erau datori cu munca sau bani in contul impozitelor pe care altfel le-ar fi platit statului. “Ciocoii vechi si noi” e fantezie, pastișa (creativa si reusita de alftel) dupa o piesa de teatru franțuzeasca de pe vremea lui Louis XV … la fel si prevederile din Regulamentul Organic, care nu s-au aplicat niciodată, cum cu stupoare a descoperit comisia formata de pașoptisti 😀

     
  4. Adrian Sandu

    January 25, 2011 at 8:11 am

    Cand am scris fraza aceea nu aveam in gand sensul punctual al expresiei, ci unul mult mai larg, de culminare a unui proces desfasurat pe o mai lunga perioada de timp. E adevarat ca unele din actiuni au avut rezultate nedorite (care au culminat cu rascoala de la 1907) – drumul spre iad e pavat cu bune intentii. Dar, pe de alta parte, sunt atatea lucruri infaptuite in acea perioada care au schimbat fundamental societatea vremii: infiintarea primei universitati, organizarea armatei nationale, reforma fiscala si, preferata mea, confiscarea averilor manastiresti. E vorba de 25% din suprafata agricola si forestiera a Principatelor. Si nu cred ca imi poti numi o institutie mai feudala decat Biserica.

     
  5. Adrian Sandu

    January 25, 2011 at 8:23 am

    In plus, ideea pe care am vrut sa o transmit e alta: e mai important sa incerci, sa esuezi si sa incerci din nou, in loc sa astepti sa cada para malaiata. Nu am vrut sa se inteleaga ca te poti imbogati cultivand legume. Dar poti trai decent de pe urma unei vaci cu lapte, catorva gaini si a unei gradini – ca sa nu mai spun ca e si mai sanatos decat sa cumperi de la supermarket. Dar unii prefera sa stea in apartament, asteptand ajutorul social, cumuland datorii de mii si zeci de mii de lei (de pe urma carora sufera si ceilalti locatari, cand se intrerupe furnizarea apei sau a caldurii). Un apartament se poate vinde cu cateva zeci de mii de euro – destui bani sa iti cumperi un teren si o casa la tara si sa-ti ramana si ceva pe langa. Dar ei asteapta sa vina sa ii ajute statul, guvernul, Biserica, americanii, Doamne-Doamne si extraterestrii. Totul fara nici un pic de efort propriu.

     
  6. Ana

    January 25, 2011 at 12:36 pm

    Daca porumbul numerge in mod sigur se pot gasi alte recolte destul de profitabile si care nu au nevoie de multa apa. Acum ceva vreme am urmarit la Viata Satului o emisiune in care distribuitorii de produse Plafar se plangeau ca nu gasesc oameni care fie interesati de culturile medicinale. O bucata de pamant cultivata cu galbenele nu cere multa apa, dar cere multa munca, adica cules galbenele zilnic, la amiaza si uscatul florilor. Si alte plante de acest gen ar putea fi cultivate, dar trebuie sa muncesti.

    Sunt zeci de culturi care au nevoie de arsita, trebuie doar sa-ti dai interesul. Romanii pot avea livezi de catina sau campuri de afine si mure. Minerii din zona Jiului prefera sa se planga, dar terenul e numai bun pentru afine, trebuie doar sa vrei sa muncesti. Dar e mai bine sa importam afine in Romania la 10-20 lei/100g din alte state decat sa castigi un ban.

     
  7. Emil

    January 25, 2011 at 2:20 pm

    pai, pentru fermele mici si mijlocii doar porumbul mai merge, si doar cat timp nu se implica fiscul 😛

    Agricultura e o ocupatie care cere investitii mari si implica riscuri mari: in EU15 functioneaza pentru ca se dau subventii pe care Romania nu are voie sa le dea (tratatele WTO stabilesc cat are voie sa dea fiecare tara, si UE nu negociaza ca bloc, ci fiecare tara in parte, dupa … greutate) si se protejeaza producatorii locali prin masuri birocratice (apropos de castravetetii curbati sau de rosiile care nu rezista la transport, de ex.).

    Cuza nu a avut nici un fel de intentii bune, intentia clara a fost sa procure forta de munca pentru marii proprietari care nu aveau alt capital decat pamanturile. Pamanturile manastiresti nu erau chiar “manastiresti”: marea majoritate erau “donatii” ale unor particulari conditionate de pastrarea odraslelor lor ca administratori, fiind puse astfel la adapost de fisc si de abuzurile guvernului.

    In 1856 proprietarii erau obligati sa anunte conditiile lor pentru contractele de arenda (peizanul ruman lua pamant in arenda, nu era “iobag”) dupa lege in septembrie, arendasul (adica “taranul”) putand sa accepte sau sa plece unde primea o oferta mai buna. In 1907 pretul arendelor se anunta in martie: de aia peizanii mancau doar mamaliga si se imbolnaveau de pelagra, pentru ca in martie, daca nu ai pregatit terenul din toamna, doar porumb mai poti semana. La 1907 s-au agitat pentru ca proprietarii au facut cartel si au refuzat sa anunte pretul arendei la timp, incercand sa ii forteze pe peizani sa accepte conditii mai grele. “Noi vrem pamant” insemna ca vroiau sa inceapa negocierile pentru contractele de arendare/sub-arendare, nu “pamant in proprietate”, iar reforma din 1921 a fost facuta ca sa recapitalizeze pe proprietari (eliminati de pe piata din vest si impinsi spre faliment de exporturile americane, subventionate si acelea dupa WWI) pe spatele “taranilor”, care au fost obligati sa cumpere pamantul sau sa plece.

    Romania nu a devenit “tara eminamente agrara” pana cand nu a semnat tratatul de liber schimb cu Austria … in toti Balcanii ponderea manufacturilor in PIB a fost de 30% pana catre 1850, dupa aceea scazand din cauza lipsei (care a intarziat industrializarea) zacamintelor de carbuni sau fier de calitate: inainte de Cuza principalele importuri ale Principatelor erau bumbac (in principal din Egipt), fier si carbune (amblele din Anglia, pentru ca Austria refuza sa vanda huila iar in Rusia de sud inca nu se descoperise si importau si ei din Newcastle) si cereale (Rusia si Principatele isi compensau reciproc recoltele slabe: cand recolta era proasta in Rusia de Sud importau din Principate, cand era un an prost in Principate importau grau din Rusia, si ani prosti erau cam 2 din 5, 1 din 5 fiind foarte prost … din Ungaria pana in Caucaz exista practica pastrarii a cel putin unei recolte complete in hambar, just in case).

    Romania nu a fost niciodata “granarul Europei”: adevarat, Galații au fost de prin 1840 pana in 1856 cel mai mare port exportator de cereale, dar exporta si cereale venite din Austria/Ungaria, Serbia, nordul Bulgariei, care erau descarcate in Galati de pe vasele fluviale si incarcate pe vase maritime. In 1856 Chicago a devenit cel mai mare port exportator de cereale 🙂 si principalul furnizor al Europei.

    … gata, am terminat … imi sare mustarul totdeauna cand aud de ce misto ar fi sa se intoarca rumanul la agricultura 😀

     
  8. Emil

    January 25, 2011 at 2:37 pm

    “e mai important sa incerci, sa esuezi si sa incerci din nou” … exact asta fac romanii plecati din tara. De strigat dupa pere malaiețe striga doar sindicatele angajatilor statului.

    E important sa incerci, dar la fel de important e sa incerci unde ai sanse sa reusesti: cu agricultura s-au fript multi in 1996-1997, la fel cum m-am fript eu cu ÎI-ul anul trecut 😀

    Cine cultiva pe marginea autostrazilor in Spania ? Cultiva pentru comercializare sau pentru consum propriu ?

     
  9. some other romanian

    February 21, 2011 at 11:41 am

    Poti oricand sa faci o agricultura de subzistenta si in general atat. E greu cu vandutul ca acum cu m* UE mai avem putin si ne interzic orice. Nu au interzis vanzarea porcilor de catre tarani prin 2007? UE va deveni urmatorul stat feudal in care esticii vor fi sclavi care vor avea dreptul de a consuma doar produsele date….that’s reality.

     
    • Emil

      February 21, 2011 at 11:56 am

      e deja feudalism, nu s-a … implementat inca la noi dar urmeaza. Cand statul ia 63% din cat cheltuieste o firma cu un angajat, cum cica se intampla in Germania, si un vanzator de paine are nevoie de 3 ani de scoala … ca sa poata vinde paine, nu vad ce alta definite se poate aplica. Pe interneţi se vorbeste ca inainte de criza spaniolii si italienii ar fi avut “discretionary income” (adica banii aia pe care pot sa ii dea pe ce vor muschii lor, nu pe chirii, utilitati, mancare etc.) mai mare decat germanii sau olandezii …

       

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: