RSS

Category Archives: Personal

Final de drum

Am decis sa scriu acest post la mai bine de un an de cand am parasit Barcelona in favoarea Irlandei. Voi lasa in continuare continutul disponibil, dar cu notificarea ca nu voi actualiza nimic. Motiv e evident: nu mai sunt la curent cu situatia iar orice cautare pe care eu as face-o online o poate face si oricine altcineva.

Nu cred ca voi porni un nou blog asemanator despre mutarea in Irlanda, deoarece exista deja o comunitate solida, cu prezenta online, atat ca forum (www.romaniancommunity.net) cat si pe Facebook. Nu-mi ramane decat sa va doresc mult noroc daca va decideti sa va stabiliti in Spania si sper ca experienta avuta de mine sa va fie de folos.

Advertisements
 
Leave a comment

Posted by on February 25, 2014 in Diverse, Personal

 

La plebicist, stimabililor

De obicei evit sa ma implic activ in chestii politice. M-am lecuit de asa ceva la alegerile din 2000, cand am putut vedea miscarile din spatele scenei. Am preferat sa merg linistit la vot de cate ori a fost nevoie si sa-mi exprim in cabina opiniile proprii. Motivul pentru care scriu acest articol e dat de evolutia halucinanta a evenimentelor din tara in ultimele luni.

Duminica, 29 iulie, suntem chemati pentru a doua oara la referendum privind demiterea Presedintelui Romaniei, Traian Basescu. Iar asta e rezultatul unei cavalcade nebune, unde in decurs de o saptamana au fost schimbati sumar presedintii camerelor parlamentului, Avocatul Poporului (care are obligatia de a sesiza la Curtea Constitutionala orice abatere de la legile statului), Monitorul Oficial a trecut in subordinea guvernului (care astfel controleaza care acte normative se aplica si care nu), s-au emis ordonante de urgenta prin care se limiteaza atributiile Curtii Constitutionale, dand astfel frau liber Parlamentului, unde o majoritate formata din USL si personaje interesate din intregul spectru politic (inclusiv PDL) a initiat procedura de demitere a Presedintelui. Ma gandesc ca e un lucru bun ca de la Revolutie incoace nu mai exista pedeapsa capitala, caci e foarte probabil ca Traian Basescu ar fi impartasit soarta “celui mai iubit dintre carmaci”. Am ajuns astfel ca cel mai chiulangiu dintre parlamentari, Crin Antonescu, sa devina Presedinte Interimar al Romaniei.

Multi ar spune: “Si ce daca? De ce m-ar interesa asta pe mine?” Scandalurile din politica romaneasca nu sunt deloc un lucru nou, ci constanta celor 22 de ani de democratie. Problema e ca oalele sparte le plateste tot omul de rand. Cel mai evident este urmatorul grafic al evolutiei cursului valutar euro/leu (pe care l-am verificat si eu pe http://www.cursbnr.ro/grafic-valute)

Image

 Nu stiu cine e autorul acestei imagini – eu am preluat-o de pe aceasta pagina de Facebook

Efectul principal este pierderea increderii europene in statul roman. Care se traduce prin retragerea de investitii, retragerea de fonduri (de aici caderea necontrolata a cursului de schimb). E probabil sa primim sanctiuni si restrictii la fondurile europene, ni se vor impune conditii si mai drastice pentru imprumuturi noi si pentru returnarea imprumuturilor deja facute. Din pacate perdantul principal ramane tot omul de rand, care se va trezi ca preturile sar, ca ratele la banca devin prea mari pentru salariul amarat in lei si asa mai departe.

Mi sa spus ca, fiind plecat din tara, vad lucrurile distorsionat. Ca ma las manipulat de dezinformarile basesciene si pedeliste. Ca imi lipseste perceptia directa a evenimentelor. Marturisesc ca nu urmaresc declaratiile vizionare de la Antene. Ca prefer sa caut stirile pe siturile agentiilor de stiri, atat romanesti cat si internationale. Ca citesc si articolele legate de Romania in jurnale gen Le Monde, New York Times, Washington Post. Mai vad si inregistrarile originale ale declaratiilor de la Consiliul Europei, nu traducerile in romaneste care apar in tara (atunci cand nu sunt ignorate complet). Asa ca pot face si eu o judecata de om prost (ca Andrei Matog de la Kamikaze) si indraznesc sa am o alta opinie decat cea proliferata de mass-media din tara.

Image

(sursa imaginii)

Nu sunt nici pedelist, nici uselist, nici basist. Din orice partid ar fi, aproape toti politicienii romani sunt implicati in mizerii mai mari sau mai mici. Evenimentul Zilei prezenta in perioada asta o lista cu 20 de politicieni certati cu legea, care isi fac de cap in continuare, bucurandu-se de toate avantajele functiilor lor. Ei fac parte din toate partidele importante, desi unii au preferat sa migreze de la un partid la altul in functie de interese. Problema e ca nu prea avem ce pune in loc. Asa ca trebuie sa ne descurcam cu ce avem, sa luptam pentru respectarea Constitutiei (buna – rea, asa cum este) si a democratiei. Altfel riscam ca Europa sa se sature de noi, de problemele pe care i le aducem, pe langa cele pe care le are deja din alte parti. Iar daca UE se spala pe maini de noi, singura alternativa ramane “Davai ceas, davai palton”. Cei care nu stiu de unde vine expresia, le sugerez sa-l studieze pe Constantin Tanase.

Asa ca duminica, 29 iulie, trebuie sa mergem iar la plebicist, stimabililor. Daca vrem ca sa putem ramane in continuare in Europa sa muncim; daca vrem sa putem trimite in continuare bani rudelor ramase in tara; daca vrem ca Romania sa poata ajunge candva o tara unde sa ne putem intoarce fara a avea grija zilei de maine, unde sa poti face un ban cinstit, fara sa fii furat legal de banci, taxe si impozite. Daca vrem aceste lucruri (si multe altele), atunci trebuie sa ne deplasam fizicul pana la cea mai apropiata sectie de votare. S-a vrut sa ni se ia dreptul de a vot. Sa mergem sa aratam ca ne pasa de ce se intampla in tara. Problema reala nu este ca a fost suspendat Traian Basescu, persoana, ci Traian Basescu, Presedintele Ales al Romaniei. Sa ignoram atacurile la persoana Traian Basescu (care e adevarat ca are trasaturi de caracter care nu sunt pe placul tuturor). Trebuie sa vedem adevarata problema care este de fapt un atac la institutiile statului. Daca “Monstruoasa Coalitie” (nu pot numi altfel aceasta grupare de personaje strans unite de interesele proprii) acapareaza Presedintia, atunci controlul lor asupra tarii va fi deplin, caci nimeni si nimic nu-i va mai putea opri. Decat poate o alta Revolutie.

Am sa inchei cu un citat din Edmund Burke, care spunea: “Pentru ca raul sa triumfe e suficient ca oamenii buni sa nu faca nimic”. Trebuie sa invatam sa nu mai inghitim pasivi tot ce ni se baga pe gat. E timpul sa spunem NU demiterii Presedintelui Romaniei, pentru ca astfel spunem NU celor care vor sa transforme tara intr-o dictatura a propriilor interese. E oare o coincidenta ca intreaga nebunie a inceput in momentul condamnarii definitive a lui Adrian Nastase si a lui Sorin Ovidiu Vantu? Eu cred ca NU.

P.S. Lista initiala a sectiilor de votare din strainatate [PDF] se poate gasi pe situl Ministrerului Afacerilor Externe. Exista si o lista suplimentara, cu sectiile infiintate in urma protestelor, dar se indica deocamdata numai orasele unde se infiinteaza aceste sectii, nu si adresa exacta. Am sa revin cu adresele exacte ale sectiilor din Barcelona cand le voi afla si eu.

P.P.S. Acest articol reprezinta o parere personala, pe un site personal. In mod normal as dezactiva comentariile complet – nu am scris aceste randuri pentru a aduna aprecieri; in plus cred ca e inevitabil ca persoane deranjate de pozitia mea vor comenta acuzandu-ma de basism, pedelism si de alte “-isme”. De aceea anunt din timp ca orice comentariu care depaseste limitele bunului simt va si sters.

 
Leave a comment

Posted by on July 21, 2012 in Personal, Romania

 

Tags: ,

Sarbatori Fericite

A trecut mult timp de la ultimul articol pe care l-am scris aici. Multe lucruri s-au intamplat in perioada asta: unele mai bune, altele mai putin bune. Important e ca, din pacate, actualizarea blogului a fost undeva spre capatul listei de prioritati. Sper ca anul care vine sa aduca si ceva mai multa inspiratie pe tema asta. Dar asta e o poveste pentru alta data

Acum sa ne bucuram de sarbatorile de iarna, oriunde ne-am afla. Si chiar daca la usa nu vor bate colindatori, sa ne aducem aminte de cum era cand umblam noi cu traista in gat, prin frig si zapada. Si sa speram ca si copiii nostri se vor putea bucura de aceasta experienta unica.

Craciun Fericit, Sarbatori luminate si La Multi Ani cu sanatate!

 
Leave a comment

Posted by on December 24, 2011 in Personal

 

Tags: ,

Vine, vine primavara

Nu ma pot plange ca am suferit o iarna grea anul asta, considerand ca in jurul Barcelonei temperaturile negative sunt o exceptie chiar si in mijloc de ianuarie. Pot spune insa ca plimbarea de azi mi-a readus in atentie faptul ca primavara sta sa inceapa.

Am vazut azi primii toporasi, copaci inmuguriti (exceptand un copac necunoscut mie care de vreo doua-trei saptamani afiseaza manunchiuri de flori galbene), rate balacindu-se pe canal, soparle intinzandu-se la soare si o egreta curioasa. Parca toata natura s-a adunat sa-ti sopteasca suav: “Inchide naibii laptopul si iesi afara la soare, ca ai stat destul ca o closca in casa toata iarna.” Sau, ma rog, ceva asemanator. Nu am fost acuzat prea des de romantism in exprimare.

Iata si dovezile fotografice:

In rest, ne-am bucurat de o plimbare lunga pe plaja, de soare, de nisip, de valuri si de o procesiune de motociclete pe 3 roti.

 
Leave a comment

Posted by on February 27, 2011 in Personal

 

Tags: , , ,

Tarzan puternic, marmota si ceapeul

Va puteti intreba ce legatura poate fi intre elementele mentionate in titlu? Aparent niciuna, de aceea e nevoie cateva elemente ajutatoare. Primul e un banc cu Tarzan si Jane:

Tarzan in timp ce facea sex cu Jane, se tot invirtea in jurul buricului;
Jane: “Tarzan! gaura e mai jos!”
Tarzan nimic.
Dupa un timp, iar: “Tarzan! gaura e mai jos!”
Tarzan nimic;
Dupa inca un timp, iar:
“Tarzan!!! gaura e mai jos!!!”
Dar Tarzan de-acolo: “Tarzan puternic! Tarzan face alta gaura!” 

Al doilea element ajutator e binecunoscuta reclama de la Milka – cea in care “marmota invelea ciocolata in staniol”. De la prima difuzare si pana acum, expresia respectiva a intrat in vocabularul uzual, fiind rostita in orice ocazie in care cineva simte ca e luat peste picior.

Legatura cu bancul de mai sus? “Tarzan puternic” a devenit expresia favorita, a mea si a Anei, pentru situatiile cand se incearca rezolvarea unei probleme prin aplicare excesiva de forta sau cand incerci ceva peste puterile tale.

Cum se aplica zicala in situatia de fata? Simplu. Marti seara, dupa programul de lucru, am coborat la sala de gimnastica de la subsol. Si, in loc sa ma multumesc cu exercitiile cardio (banda de alergare si bicicleta eliptica), m-am repezit si la greutati si echere din atarnat (Tarzan puternic, Tarzan face exercitii). Rezultatul? Intinderi musculare la nivelul inferior al cutiei toracice. Adica dureri acute la fiecare respiratie, culminand in doua nopti dormite ca in gara – pe apucate si din sezut.

Am ajuns astfel joi sa fac cunostinta in mod direct cu sistemul de sanatate spaniol – adica C.A.P (Centru de Asistenta Primara), ceea ce la noi ar fi o policlinica sau dispensar. Din pacate, desi exista un asemenea C.A.P. la cateva sute de metri de unde locuim, medicul de familie arondat avea deja prea multi pacienti, asa ca am fost repartizat la centrul ambulatoriu din Gava, la cativa km distanta.

Pentru ca medicul de familie la care eram arondat era disponibil pentru programare abia dupa weekend, am ajuns la ambulatoriu. Dupa ce asistenta de serviciu m-a inscris in planificarea de pe computer, am asteptat aproape 10-15 minute, pana am intrat la consultatie. Dupa inca 5 minute de comunicare (mai mult sau mai putin) reusita folosind limba spaniola, am avut placuta surpriza ca respectivul medic sa treaca pe engleza, ceea ce a simplificat enorm procesul. Fiind prima vizita la medic in Spania, am fost intrebat despre afectiunile majore, alergii la medicamente, eventuale tratamente pe care le fac. Iar totul a ajuns in calculator, probabil in profilul meu personal.

Am fost sfatuit cordial sa muncesc cu cap, nu din greu (work smart, not hard), sa renunt la activitatile fizice solicitante pentru cel putin doua saptamani, iar apoi sa ma limitez la exercitii cardio si/sau inot. Am primit retetele pentru anti-inflamator (Diclofenac) si calmant (Tetrazepam), am multumit frumos pentru ajutor si am plecat.

Urmatoarea problema a fost localizarea unei farmacii. Daca la noi te impiedici la fiecare 10 metri de o farmacie, aici situatia e diferita. Nu era nici una langa policlinica, nu am reusit sa inteleg indrumarile asistentei de garda si nici nu am vazut nici una din masina cat timp cautam loc de parcare. Am ajuns astfel tocmai la limita dintre GavaMar si Castelldefels, unde am reusit sa imi iau medicamentele prescrise. Si pentru totul am platit mai putin de 3 euro. Fapt interesant: farmacistul a decupat codul de bare depe cutiile cu medicamente si le-a lipit cu scotch pe partea de reteta care a ramas la el.

Initial, voiam sa inchei acest articol cu descrierea procesului de inregistrare in sistemul medical. Tinand insa cont ca nu am descris inca pasii anteriori (empadroniamento, NIE si sistemul de securitate sociala), am sa mai aman acest subiect deocamdata. Pana data viitoare, toate cele bune.

 
Leave a comment

Posted by on February 4, 2011 in Personal, Viata in Barcelona

 

Tags: , , , ,

Sase cincinale de impliniri marete

Dragi tovarasi si pretini,

Se poate afirma, fara putinta de tagada, ca in ultimele sase cincinale am reusit sa depasesc cele mai inalte asteptari, din punct de vedere al educatiei, stiintei si culturii. Am trecut peste toate piedicile agenturilor straine si dusmanilor poporului, infruntand  cu indarjire meandrele concretului si sinergia faptelor.

Acum, in ceas aniversar, vreau, pe aceasta cale, sa aduc multumiri calduroase tuturor celor care m-au felicitat astazi. Rude, pretini, colegi de scoala, liceu si facultate; tovarasi de intreprindere alaturi de care (prin sudoarea fruntii si miros de creier ars) am pus umarul la propasirea avutului obstesc; colegi feisbucisti, care contribuie in mod asiduu la raspandirea idealurilor revolutionare in randurile internautilor; oameni ai muncii, intelectuali, soimi ai patriei si pionieri.

De aceea, impreuna cu tovarasa de viata, imi iau angajamentul solemn ca nu vom precupeti nici un efort pentru a crea conditiile materiale necesare pentru a asigura cresterea si dezvoltarea unei familii moderne, multilateral dezvoltate. Vom contribui din toate puterile la propasirea societatii, astfel incat sa facem cu totii un mare si important pas inainte, pe calea dezvoltarii si mai puternice a marilor realizari obtinute in cele 6 cincinale de activitate asidua. Sa ne aducem contributia la inaintarea societatii pe drumul luminos al visului de aur al omenirii, pe cele mai inalte culmi ale progresului si civilizatiei.

Va multumesc si va urez tuturor: sanatate, fericire si la multi ani.

 
2 Comments

Posted by on January 26, 2011 in Personal

 

Tags: , ,

Hai sa dam mana cu mana

Un banc rautacios spune ca in iad, la cazanul destinat romanilor, nu e nici un drac de paza. Motivul este unul simplu: de cate ori cineva incearca sa iasa din cazanul cu pucioasa, ceilalti il trag inapoi.

Traim (la propriu sau la figurat) intr-o tara in care moartea caprei vecinului a devenit sport national, in care se asteapta pomana de la stat, joburi bine platite sau interventia divina, bineinteles totul in timp ce se sta comod acasa, in fata televizorului, urmarind ultimele aventuri mondene sau violurile si crimele zilei de la stirile orei 5. Cand cineva reuseste sa realizeze ceva prin munca proprie, in loc sa fie felicitat si luat de model, i se arunca noroi in fata, este injurat, facut albie de porci in ziare, la tv si pe net. In cel mai bun caz, “detractorii” sunt revoltati ca respectiva persoana nu s-a grabit sa ii ajute pe ei mai intai. Desi primul lucru pe care ei insisi l-ar face daca ar primi acel “ajutor” ar fi sa se laude “ca sa moara dusmanii de ciuda”.

J.F.K. le cerea americanilor sa nu se intrebe ce poate face tara pentru ei, ci, din contra, ce pot face ei pentru tara. E cazul sa ne intrebam si noi acelasi lucru. O vorba veche spune ca Dumnezeu iti da, dar nu iti pune si in traista. E cazul sa nu mai stam cu traista deschisa, asteptand sa cada in ea para malaiata. Poate ca locuri de munca nu se prea mai gasesc. E adevarat ca s-au inchis intreprinderile, minele, fabricile si multe alte firme. E nevoie insa sa se iasa din tiparele vechi. Nu reusesti sa gasesti un loc de munca in meseria pentru care te-ai pregatit? Reprofileaza-te. Fa altceva pana gasesti ocazia potrivita. Daca nimic altceva nu merge, atunci ramane oricand varianta agriculturii (poate fi chiar una din primele alternative, nu ultima). Oriunde mergi in afara oraselor se pot vedea loturi de pamant ramase necultivate. E foarte posibil ca in ziua de azi sa fie chiar domeniul cel mai “rentabil”. Oricat de puternica ar fi criza, mancarea va fi pusa intotdeauna prima pe lista de cheltuieli.

In primele doua luni cand am ajuns aici am facut naveta din Barcelona pana in El Prat, unde este sediul firmei la care lucrez. Si am fost foarte impresionat sa vad cum pe marginea autostrazii, pe o fasie de cativa metri latime intre gardul de protectie si canalul de scurgere, sunt amenajate mici gradini de legume. In Japonia se cara pamantul fertil cu sacii, in spinare, pentru a amenaja o mica gradina intre stanci. Iar la noi, care avem una din cele mai fertile zone din Europa, zeci, sute si mii de hectare stau ignorate si parasite.

Personal am mai mult respect pentru tiganii romani care stau nemiscati ore in sir pe Rambla, costumati in statui vii, amuzand turistii pentru cativa euro sau pentru lautarul care bate trenurile si metrourile cantand din acordeon sau vioara, decat pentru “somerul”/disponibilizatul care prefera sa stea in fata televizorului, scuipand seminte, in timp ce se plange ca statul/guvernul nu vine sa ii bata la usa sa ii ofere servici. Acelasi guvern pe care l-a ajutat sa ajunga la putere cand si-a vandut votul pe un litru de ulei, o punga de zahar sau doi mici si o farfurie de fasole cu ciolan.

Hai sa dam deci mana cu mana si sa facem cate ceva, oricat de mic, in folosul tuturor. E posibil sa ne ne servim si interesul propriu in acelasi timp – nu e necesar ca aceste doua obiective sa fie mutual exclusive.Ma gandesc aici la cazul lui Sam (cel Roman), americanul romanizat si stramutat la Cluj, al carui ghid pentru turistii ce vin in Romania se afla pe primul loc in categoria sa. Sunt sigur ca initiativa sa aduce mai mult folos imaginii tarii noastre decat campania de branding a Ministerului Turismului (cu scandalul “frunzei” luate de pe un site de sabloane). De ce? Pentru ca nu e o regurgitare de date seci si insipide, ci o colectie de experiente traite de o persoana normala.

Daca un strain, care la venirea in Romania stia un singur cuvant romanesc (“opt”) poate face, in felul sau, asemenea servicii acestei tari, noi, cei nascuti si crescuti aici, ce scuza avem sa nu facem la fel? Faptele, nu vorbele goale, fac lucrurile sa se miste pe calea cea buna. Asa cum, cu 152 de ani in urma, romanii din Moldova si Tara Romaneasca au pus deoparte orgoliile personale si au pus piatra de temelie a Romaniei de azi.

Alexandru Ioan Cuza

Ajung astfel la subiectul pe care l-am avut in minte de la inceputul acestui post – la Maria Sa Cuza, domnul Unirii, ale carui reforme au pus scos Tarile Romane din feudalism. Ne amintim de el o data pe an, pentru ca apoi sa-l lasam uitat in cartea de istorie. Ne amintim doar de ce a facut el pentru tara, de beneficiile pe care le-am obtinut de pe urma domniei lui. Uitam insa cum l-am rasplatit pentru sacrificiile pe care le-a facut. Uitam (sau nu vrem sa ne aducem aminte) ca primul domn al romanilor a fost izgonit din propria tara si silit sa-si petreaca restul vietii in exil. Sa-i cinstim, macar pentru o clipa, memoria si sacrificiile pe care le-a facut.

Initial am vrut sa inchei acest articol cu Hora Unirii, dar mi s-a parut putin cliché – sunt sigur ca ati auzit-o azi de destule ori cat sa va ajunga pana la anul. Apoi mi-am adus aminte de o poezie pe care am citit-o cu ani in urma, inchinata chiar Mariei Sale. Am avut bucuria sa gasesc pe ‘net atat versurile (care ii apartin lui Pavel Corut) cat si melodia compusa si interpretata de Daniel Avram. Sa aprindem deci, macar in inima noastra, o candela pentru Domnul Unirii.

Prefa-te inima in foc,
Aprinde candela diseara
Pribeagului fara noroc;
Stapanului furat de tara.

Si fa-te inima stejar
Sa-i dai a umbrei mangaiere
Caci s-a hranit numai din amar
Si s-a-mbatat doar din durere.

Primeste-l Doamne in Casa Ta
Pe domnul trist si-nsingurat
Pe Cuza inima de stea
Si iarta-ne ca l-am tradat.

Smulgeti coroana cea de spini
Lasati-i fruntea in lumina
Pribeagului printre straini
Stapanului lipsit de vina.

Sa-si poarte ochii catre noi
Iertarea lui de izbavire
Caci am ajuns pustii si goi
Saraci la minte si simtire.

Pe noi in Cer el ne-ar fi vrut
Caci se facuse a noastra vrere
Noi l-am tradat si l-am vandut
Orbiti de patimi si avere.

Primeste-l Doamne in Casa Ta
Pe domnul trist si-nsingurat
Pe Cuza inima de stea
Si iarta-i pe cei ce l-au tradat.

P.S. Nu reusesc sa fac embed la clipul de pe Trilulilu. Ca sa puteti asculta melodia, folositi aceasta adresa: http://www.trilulilu.ro/rotrif28/c85cb854d1ca6e.

 
14 Comments

Posted by on January 24, 2011 in Personal, Romania

 

Tags: , , , ,